Tulburarea de personalitate este o afecțiune cunoscută anterior ca psihopatie. Se caracterizează printr-un curs cronic, persistă pe tot parcursul vieții. Potrivit diverselor date, se dezvoltă la 1-10% dintre locuitorii Pământului.
Prevalența exactă este necunoscută, deoarece mulți oameni nu caută ajutor de la profesioniști. Diagnosticul se pune adesea în timpul unui examen medical, în timpul unei examinări psihiatrice sau în timpul spitalizării din cauza dezvoltării complicațiilor.
Ceea ce se numește tulburare de personalitate
Tulburarea de personalitate este un ansamblu de caracteristici personale stabile care se abat semnificativ de la norma general acceptată și înrăutățesc adaptarea unei persoane în domenii importante ale vieții.Pacienții întâmpină dificultăți în muncă, în construirea relațiilor personale și sociale. Trăsăturile lor de caracter dezadaptative practic nu se schimbă în timp.
Tipuri, simptome și semne
Mai mult de 20 de tipuri de tulburări sunt distinse în diferite clasificări. Se întâmplă ca semnele mai multor variante ale patologiei să fie combinate între ele, în acest caz, tipul de tulburare este determinat ținând cont de ce simptome predomină la pacient. Dacă manifestările diferitelor tipuri de tulburări sunt exprimate aproximativ la fel, vorbim de o formă mixtă a bolii.
Psihologul american Carl Rogers despre tulburările de personalitate
Anxios (evitant)
Tulburarea anxioasă se manifestă prin temeri de neînțeles, tensiune constantă și premoniții de nenorocire. Pacienții suferă de un complex de inferioritate persistent și de vulnerabilitate crescută. Incearca cu orice pret sa nu intre in situatii in care pot fi respinsi, ridiculizati sau evaluati negativ.
Comportamentul evitant presupune o restrângere a cercului de comunicare, limitări ale diverselor aspecte ale vieții.
paranoic (paranoic)
Comportamentul paranoic implică secretivitate, suspiciune șineîncrederea Aroganța și narcisismul sunt combinate cu vulnerabilitatea și sensibilitatea crescută la eșec. Indivizii paranoici tind să vadă intențiile neutre sau prietenoase ale altora ca fiind ostile. Insultele nu sunt iertate. Dureros de gelos. Din cauza lipsei de flexibilitate și a incapacității de a-și reconsidera poziția, deseori duc războaie prelungite cu cei dragi sau devin inițiatorii unor proceduri judiciare îndelungate.
Anankastnoe (obsesiv-compulsiv)
Anankastnoe, sau tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, se caracterizează prin conștiinciozitate excesivă, prudență și perfecționism combinate cu rigiditate și pedanterie. Astfel de oameni cer ca alții să efectueze diverse acțiuni exact în același mod ca și ei, nu le permit altora să depășească cadrul stabilit de ei. Pretențiile excesive față de sine și de ceilalți se transformă în apariția periodică a gândurilor sau îndemnurilor obsesive „interzise”.
Disociativ
Disocierea este un decalaj între părți ale personalității care găsesc un grad ridicat de autonomie, se pot considera oameni de diferite vârste și genuri, au propriile abilități, obiceiuri și preferințe unice. Trecerea de la o parte a personalității la alta este însoțită de o schimbare a comportamentului și de un episod de amnezie pentru partea principală. Gradul de contact dintre ei poate varia, uneori nu știu unul despre existența celuilalt, alteori cooperează sau intră în conflicte.
Tulburarea disociativă este un întreg complex de tulburări psihice ale personalității
Deprimat
Principalele manifestări sunt considerate a fi o stare de spirit constant scăzută, o tendință de întuneric, tristețe, dor și tristețe. Persoanele cu o tulburare depresivă sunt convinse de propria lor inadecvare, predispuse la autoînvinovățire și autodistrugere. Sunt critici cu ceilalți și dublu critici față de ei înșiși. Pesimist, neliniştit. De asemeneaserios, gândiți-vă constant la lucruri neplăcute, nu luați bine glumele.
Cu tulburări cognitive, inclusiv gândirea asociativă
Se manifestă în tulburări cognitive, adică tulburări ale activității cognitive. Este posibilă o scădere a capacității mentale, dificultăți în memorarea și procesarea informațiilor noi. Gândirea poate fi încetinită sau accelerată. În primul caz, se observă superficialitatea asocierilor și distractibilitatea crescută, în al doilea - vâscozitatea, dificultatea de a trece de la un subiect la altul, sărăcia seriei asociative, capacitatea redusă de a face inferențe.
Isteric (histrionic, demonstrativ)
Personalitățile isterice se caracterizează prin teatralitate, comportament demonstrativ, nevoia de a fi constant în centrul atenției. Emoțiile sunt strălucitoare și violente, dar superficiale. Egocentrismul este vizibil în relațiile cu ceilalți. Pacienții cu tulburare histrionică mint și se preface cu ușurință, predispuși la comportamente manipulative și exagerarea suferinței lor. Se pot „imbolnavi”. Au o capacitate crescută de a suprima, de a distorsiona evenimentele, de a uita cu sinceritate de cuvintele și acțiunile lor.
Tulburare isterică de personalitate
Impulsiv
Impulsivitate, tendință la acțiuni nesăbuite, schimbări bruște de comportament. Oamenii impulsivi pot face achiziții neplanificate, pot intra în relații sexuale aleatorii și își pot revizui deciziile fără motiv.La unii, impulsivitatea se manifestă într-o anumită zonă, în altele devine un stil de viață. În acest din urmă caz, pot apărea dificultăți în a lucra conform programului, probleme în menținerea relațiilor pe termen lung.
Sadic
Principalele tendințe ale personalităților sadice sunt nevoia de dominație, duritatea comportamentului, nevoia crescută de control și credința că scopul justifică mijloacele. Astfel de oameni sunt obișnuițifac lideri buni, dar este dificil să lucrezi sub ei sau să fii în relații strânse cu ei din cauza tendinței lor spre despotism.
Depinde
Pacienții dependenți se caracterizează prin timiditate și pasivitate. Sunt convinși că nu vor putea trăi independent, se consideră incompetenți, proști, incapabili de nimic, cad ușor într-o poziție umilitoare. Își atribuie realizările altor oameni. Există dificultăți serioase în alegerea și luarea deciziilor independente. Este posibilă o ședere lungă într-o relație distructivă.
Despre tulburarea de dependență
Instabil emoțional (limită)
Persoanele instabile din punct de vedere emoțional sunt impulsive, schimbătoare și imprevizibile. Schimbările ascuțite de dispoziție se reflectă în viziunea asupra lumii - acum lumea este colorată cu culori irizate, apoi pare sumbru și fără speranță. Aceleași tendințe se dezvăluie în relații: partenerul perfecțiunii se transformă într-un ticălos și înapoi.
Incapacitatea de a controla emoțiile este exacerbată de un sentiment de goliciune interioară, care determină o persoană cu tulburare limită să „o umple din exterior”, comitând acțiuni riscante ilogice.
Maniac, bipolar
Tulburarea maniacale se manifestă prin episoade repetate de activitate și energie crescute, stare de spirit excesiv crescută, excitare și anxietate. Euforia alternează cu iritabilitate. În astfel de perioade, pacienții sunt extrem de productivi, dar nu întotdeauna adecvati. Fac lucruri nesăbuite, fac sex ocazional, consumă droguri sau alcool. Se numește tulburare bipolară deoarece episoadele de manie sunt de obicei urmate de depresie.
Închis (schizoid)
Un schizoid este o persoană care este absorbită de sine. Bogăția și diversitatea lumii interioare coexistă cu izolarea de ceilalți. El neagă sau minimizăimportanța emoțiilor, este dificil să tolerați reacțiile emoționale strălucitoare ale altor oameni. La nivelul unei tulburări de personalitate, schizoiditatea apare a fi raționament inutile, îndoieli inutile, crearea de construcții intelectuale inutile și inutile.
Schizoizii evită emoționalitatea celorlalți și nu caută contacte
Schizotipic
Indivizii cu tulburare schizotipală sunt excentrici în gânduri, acțiuni și comportament, predispuși la misticism. Ei cred în magie și profeții sau interpretează învățăturile religioase tradiționale într-un mod neobișnuit, se consideră vrăjitori și ghicitori. Ideile lor nu sunt ușor de înțeles, pacienții nu se integrează bine în societatea obișnuită, dar adesea își găsesc propria nișă printre asociați. Iluziile și ideile valoroase sunt posibile. Ocazional se observă halucinații.
Narcisist
Personalitățile narcisiste sunt convinse de propria lor superioritate, predispuse la auto-indulgență și supraestimarea realizărilor lor. Măsura a tot pentru ei este succesul, ei îi învinovățesc pe cei din jur pentru eșecuri, atribuindu-le invidia și nebunătatea. Incapacitatea de a empatiza face relațiile lor superficiale și manipulative. Pacienții devalorizează sentimentele altor oameni, tind să-i folosească pe alții.
Dissocial (antisocial)
Tulburarea disocială se caracterizează prin exploatarea gravă a celorlalți. Astfel de persoane neglijează normele sociale și personale de comunicare, încalcă drepturile altora, sunt ostile, agresive, nu își recunosc vinovăția și responsabilitatea, se justifică cu ușurință și îi învinovățesc pe alții. Comportamentul antisocial provoacă adesea probleme cu legea. Există o probabilitate crescută de a dezvolta alcoolism și dependență de droguri.
Despre tulburarea disocială
Distructiv
Comportamentul distructiv se manifestă prin provocarea conștientă sau inconștientă de vătămare proprie și altora. Poate moralautoflagelare, autovătămare fizică, abuz de alcool și droguri. Pacientul caută să se distrugă nu numai pe sine, ci și lumea exterioară. Neagă valoarea realizărilor altora sau a fundamentelor sociale, dar nu se poate lipsi de societate, pentru că găsește sprijin în opoziție.
Infantil
Comportamentul copiilor este numit infantil, care include lipsa de independență, iresponsabilitate, nevoia de a se baza pe ceilalți și de a evita luarea de decizii independente. Ascultarea excesivă și răzvrătirea sunt posibile. Gradul de control emoțional și comportamental este redus, pacienților le este greu să suporte propria frică, agresivitate și anxietate și caută să transfere autoreglarea emoțională altora.
Psihopat
Comportamentul psihopatic se caracterizează prin lipsa standardelor morale și etice, nevoia de a-i folosi pe ceilalți pentru a-și satisface nevoile. Manipulativitatea și incapacitatea de a regla emoțiile fac relația psihopaților instabilă, inconfortabilă și prea dificilă pentru partener. Tendința de a percepe oamenii ca pe lucruri este mascată de un farmec superficial. Pacienții sunt adesea inteligenți și de succes în domeniile de activitate alese, dar distructivi pentru colegi, subordonați și cei dragi.
O personalitate psihopată în mediul imediat este un motiv pentru a fi mereu în gardă
Pasiv agresiv
Oamenii pasiv-agresivi se confruntă cu ceilalți cu ajutorul sabotajului. Ei nu își exprimă sentimentele negative în mod deschis, în schimb amână, „uită” de acorduri și își îndeplinesc prost obligațiile pe care și le-au asumat. Ei cred că ceilalți îi subestimează și cer prea mult. Ofensator, înclinat să ia poziția victimei. Putem vorbi despre o tulburare de personalitate dacă trăsăturile enumerate de-a lungul vieții împiedică atingerea obiectivelor, creează probleme la locul de muncă și la cei dragirelaţii
Nevrotic
Tulburarea de personalitate nevrotică se caracterizează prin creșterea anxietății, astenie, scăderea concentrației atenției și „incontinență afectivă” (plâns, dispoziție, iritabilitate, epuizare emoțională).Manifestări vegetative excesive tipice care reflectă reacția fizică a organismului la stresul emoțional. Spre deosebire de nevrozele obișnuite, se dezvăluie formarea unui caracter special: tendința la reacții nevrotice nu dispare pe fondul corectării, ci persistă pe tot parcursul vieții.
amestecat
Simptomele și semnele diferitelor tulburări de personalitate se găsesc uneori la aceeași persoană. Manifestările sunt de obicei combinate între ele după principiul asemănării și al complementarității reciproce. De exemplu, trăsăturile histeroizi sunt combinate cu trăsături narcisiste sau nevrotice, trăsăturile paranoide cu trăsături obsesive sau sadice.
Un diagnostic de tulburare mixtă este dat dacă manifestările diferitelor patologii sunt de natură la fel de persistentă și nu apar numai în perioadele de stres.
Tulburare organică de personalitate
Se manifestă prin modificări persistente ale gândirii și comportamentului pe fondul leziunilor, intoxicațiilor, bolilor infecțioase sau vasculare. Simptomele tulburărilor organice coincid cu cele anorganice similare, natura tulburărilor este determinată de zona de deteriorare a creierului și de cauza patologiei. Cele mai frecvente simptome sunt declinul cognitiv, afectarea memoriei, impulsivitatea și incapacitatea de a controla emoțiile.
Determinarea focarelor de leziuni organice cerebrale pe RMN
Natura tranzitorie a sindromului
Pentru majoritatea absolută a tulburărilor de personalitate, cursul este de obicei stabil și nu există modificări semnificative în timpul vieții pacientului.Tulburarea tranzitorie de personalitate este o excepție - implică incoerența componentelor mentaleactivitățile și inadaptarea apar numai după șocuri și stres sever.
Patologia se poate manifesta prin coșmaruri, întârziere, stupoare, dezorientare, excitare excesivă, iluzii și halucinații. Simptomele persistă timp de 1-30 de zile, dispar complet după odihnă și normalizarea situației. Dacă apar semne de psihoză acută, este necesară spitalizarea urgentă.
Ce teste sunt folosite pentru diagnostic
Testul IDR Labs International, care detectează semnele tuturor tulburărilor majore, poate fi utilizat pentru evaluarea preliminară. Există, de asemenea, un test de accentuare conform lui Leonhard, care detectează demonstrativ, maniacal (hipertimic), anxios și alte tipuri de caractere. Chestionarul MMPI este folosit pentru a determina expresivitatea trăsăturilor de caracter depresive, histeroizi, impulsive, schizoide și maniacale.
La trecerea testului, trebuie amintit că tulburarea de personalitate este prezentată pe baza rezultatelor unui examen psihologic cuprinzător. Scopul testării este de a identifica anumite caracteristici personale, dar nu de a diagnostica o tulburare. Pentru a determina severitatea acestor caracteristici și impactul lor negativ asupra vieții unei persoane, este necesară implicarea unui psiholog sau psihiatru.
Chestionar de personalitate MMPI
Se înscriu în armată?
Tinerii cu tulburări de personalitate enumerate de ICD nu sunt acceptați în armată. Dacă boala nu este diagnosticată în stadiul de înrolare și este depistată numai în timpul serviciului în armată, soldatul va fi demobilizat devreme. Tulburările care nu sunt reflectate în ICD nu reprezintă motive pentru scutirea de la serviciu.
Cum să tratezi
Experții consideră că este necesară tratarea tulburărilor de personalitate cu ajutorul psihoterapiei și măsurilor de adaptare socială. Tehnicile sunt determinate de tipul de tulburare, implică îmbunătățirea abilităților și metodelor de autoreglareadaptarea socială. Metodele cognitiv-comportamentale, cum ar fi restructurarea cognitivă și terapia comportamentală dialectică, sunt recunoscute ca fiind cele mai productive.
Pentru corectarea permanentă, metodele enumerate sunt completate cu meditație, antrenament autogen și alte metode de stabilizare a stării psihologice. Efectuați cursuri individuale și antrenamente de grup pentru a îmbunătăți abilitățile sociale. În perioada de decompensare (agravare), pot fi indicate antidepresive sau antipsihotice.
Concluzie
- O tulburare de personalitate este o trăsătură a psihicului care nu poate fi complet corectată, deoarece simptomele nu sunt cauzate de circumstanțe trecătoare ale vieții, ci se află la baza caracterului unei persoane. Cu toate acestea, abordarea corectă a tratamentului și corectarea comportamentului îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacienților.
- Persoanele cu acest diagnostic trebuie să evite stresul inutil, să-și crească nivelul de competență socială și să învețe abilități de autoreglare cu ajutorul unui specialist.